Strategia energetică a României pentru perioada 2018-2020

01.03.2018

Ce măsuri se vor lua în următorii doi ani pentru asigurarea securității și eficienței energetice? Guvernanţii au planuri măreţe cu sistemul energetic din România. Cel puţin aşa indică Strategia energetică a României pentru perioada 2018-2020, publicată recent în Monitorul Oficial. Potrivit documentuluicitat, viziunea României în acest sector trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetățenilor, precum şi pe o bază de încredere și de solidaritate reală – criterii esențiale ale noii uniuni energetice europene.

Aşadar, noua strategie are drept scop definirea paşilor de urmat astfel încât România să beneficieze de energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile, într-un cadru de securitate, solidaritate și încredere.

Din păcate însă, ţara noastră are un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient. Astfel, din 100 de unități energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. „Acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate, respectiv într-un obiectiv strategic: eficientizarea sistemului energetic are consecințe calitative directe și imediate asupra scăderii prețului energiei și creșterea calității vieții cetățenilor prin îmbunătățirea calității mediului înconjurător”, se precizează în Strategia Energetică 2018-2020. Conform sursei citate, energia viitorului este „energia electrică”.

România deţine un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient

Guvernanţii sunt de părere că, pentru asigurarea securității și eficienței energetice, sistemul energetic trebuie să urmeze o serie de direcţii, precum menținerea unui mix energetic prin diversificarea surselor și tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile și a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire și răcire, precum şi decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi.

De asemenea, este nevoie de liberalizarea pieței de energie și interconectarea sistemelor energetice, cu rețele „inteligente” și de comunicare, pentru o rețea complementară și interactivă de servicii. În plus, se are în vedere şi eliminarea dependenței dintre dezvoltarea economică și degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură și la prețuri accesibile, precum şi politici de creștere a eficienței energetice și stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o piață stabilă pentru emisii de carbon, măsuri ce pot determina direcția și schimbările de comportament.

Asigurarea securității energetice

Pentru asigurarea securității energetice naționale, în primul rând este nevoie de monitorizarea procedurii de negociere a contractelor și asigurarea transparenței procedurilor. Este nevoie, de asemenea, de revizuirea legislației fiscale în domeniul petrolului și gazelor naturale şi întărirea puterii și independenței autorităților specifice controlului și reglementării, precum și evitarea situațiilor de tip monopol (sancționate de UE și contrară economiei de piață).

Tot pentru acest scop trebuie avută în vedere construcția de noi grupuri energetice care utilizează cărbune în tehnologii curat, de ultimă generație și de înaltă eficiență, acesta fiind parte a răspunsului la creșterea consumului de energie electrică. În plus, noile capacități nucleare sau noile capacități hidroenergetice vor juca un rol cheie în decarbonizarea producției de energie electrică în România și în regiune.

Cele mai importante investiţii

– Magistrala BRUA – demararea construcției

– Continuarea investițiilor la CET Iernut

–  CEH Hunedoara-Mintia – construcția unui grup energetic la CTE Deva

Reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră

În obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie să se înscrie reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe termen mediu și lung, până în anul 2035 și ulterior, se impune schimbarea de paradigmă privind modul de producere, distribuție și utilizare a energiei care trebuie adaptată unui mixt energetic global, ce acordă prioritate energiei din surse regenerabile, cărbune și gaze curate, combustia hidrogenului, fisiunea nucleară – generația a IV-a și energia de fuziune nucleară.

Cărbunele va fi în continuare o componentă importantă a mixului de materii prime energetice a României. Pe termen mediu, producția de huilă trebuie menținută pentru a asigura funcționarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia și a unui grup la termocentrala Paroșeni, pentru producerea de energie electrică și energie termică în sistemele centralizate de termoficare de la Deva și din Valea Jiului (Petroșani, Lupeni, Vulcan etc.).

De asemenea, lignitul rămâne o sursă energetică importantă în mixul de resurse energetice, sursă pe baza căreia trebuie păstrate și dezvoltate, în continuare, capacități de producere de energie electrică cu eficiență ridicată.

Producţia de energie nucleară

Energia nucleară este pilon al securității în producția de energie electrică și de diminuare a emisiilor de CO2. La unitățile tip CANDU 6 se poate dubla durata de viață economică, până la 60 de ani, prin realizarea unei revizii și retubare a fiecărui reactor, după 30 de ani de utilizare.

În plus, pentru valorificarea superioară a rezervelor de uraniu, se impune asigurarea condițiilor competitive de piață în exploatarea uraniului – cariere de exploatare noi, îmbunătățirea tehnologiilor de rafinare.

În domeniul energiei nucleare se are în vedere reluarea ofertei pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

De asemenea, se are în vedere atragerea de investitori pentru finalizarea unităților 3 și 4, respectiv retubarea unităților 1 și 2, de la Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Hidroenergia

Prin susţinerea acestui segment se va asigura creșterea cantității de energie electrică din surse regenerabile, inclusiv capacități hidroenergetice de peste 10 MW, până la 43% în anul 2020, valoare care se va stabiliza la circa 42% din potențialul hidroenergetic.

Pentru perioada 2018-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de 6.500 MW în sistemul electroenergetic național. Conform strategiei Hidroelectrica, potențialul hidroenergetic amenajat ar urma să ajungă la 59% în anul 2020, respectiv la 67% în 2035.

În plus, realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești (1.000 MW) și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvență putere, cerință imperativă a Sistemului Energetic European.

Sursele regenerabile de energie

Sursele regenerabile de energie vor asigura, pe termen mediu, 43% din producția de energie electrică a României.

Astfel, pe termen mediu și lung, se are în vedere creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie (eoliene și fotovoltaice).

Propuneri privind modificarea cadrului legislativ:

– Reanalizarea în noul context a redefinirii politicilor energetice la nivelul UE a Legii nr. 123/2012 pentru energie electrică și gaze naturale

– Legea petrolului

– Tarifele percepute de ANCOM și ANRE se vor majora, fără impact asupra utilizatorului final

– Legea biomasei, BIO combustibililor și energiei geotermale

– Legea energiei termice în vederea definirii unitare a modului de alimentare cu apă caldă, căldură și răcire pentru toate locuințele României

Producţia de energie a României

În 2017, resursele de energie primară au crescut cu 3,3%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 3,4% faţă de anul 2016. Consumul final de energie electrică a fost cu 0,4% mai mic, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Resursele de energie electrică au fost de 67.299,6 milioane kWh, în scădere cu 2.392,2 milioane kWh faţă de anul 2016.

Producţia din termocentrale a fost de 28.088,4 milioane kWh, în creştere cu 1.520,7 milioane kWh (+5,7%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 14.755,2 milioane kWh în scădere cu 4.942,9 milioane kWh (-25,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 11.508,9 milioane kWh, în creştere cu 223 de milioane kWh (+2%).

Producţia din centralele electrice eoliene în 2017 a fost de 7.410,5 milioane kWh, în creştere cu 685,3 milioane kWh faţă de anul 2016, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 1.882,3 milioane kWh, în creştere cu 37,6 milioane kWh faţă de anul 2016.

Consumul final de energie electrică din România, în anul 2017, a fost de 54.621,0 milioane kWh, cu 0,4% mai mic faţă de cel din anul 2016, în timp ce exportul de energie electrică a fost de 6.548 de milioane kWh, în scădere cu 2.039,3 milioane kWh

 

Citiți și despre: