Studiu KPMG: Cât de repede se adaptează românii la schimbare?

06.07.2015

România ocupă locul 79 dintr-un total de 127 țări participante la studiul de evaluare a Indicelui de Adaptabilitate la Schimbare – Change Readiness Index (CRI), realizat de KPMG International în parteneriat cu Oxford Economics.

CRI măsoară capacitatea țărilor de a se pregăti și răspunde la schimbările tot mai rapide cauzate de șocuri economice și politice sau de tendințe pe termen lung, ca de exemplu evoluția demografică și noile tehnologii, precum și de calamități naturale.

Față de ultimul sondaj realizat în 2013, Romania și-a îmbunătățit punctajul CRI general, care reliefează capabilitățile pe trei piloni principali: mediul de afaceri, sectorul guvernamental și oamenii și societatea civilă. România a obținut cel mai bun punctaj la capabilitățile oamenilor și societății civile, deși aceasta este singura mare categorie la care punctajul țării a scăzut comparativ cu studiul precedent.

Deși venitul este un factor declanșator important pentru creșterea adaptabilității la schimbare, România fiind inclusă în categoria țărilor cu venituri medii-superioare (4.086 -12.615 dolari), țara este depășită în clasamentul CRI de 13 țări cu venituri medii-inferioare și chiar de 5 țări cu venituri inferioare din Africa. România aparține grupului de țări din Europa de Est și Asia Centrală în care s-a clasat pe locul 14 dintr-un număr total de 16 țări, în timp ce Republica Cehă, Ungaria și Slovacia se situează pe primele trei poziții.

România se clasează pe locul 79 la mediul de afaceri, care reflectă robustețea companiilor și capabilitățile antreprenoriale ale unei țări. România stă mai bine la infrastructura tehnologică (locul 50), gradul de deschidere economică (locul 51) și flexibilitatea pieței muncii (locul 61).

Subdivizia din această categorie care reprezintă un motiv de îngrijorare este Inovarea și Cercetarea & Dezvoltarea, la care România ocupă locul 109 datorită slabei finanțări și cooperări între institutele de cercetare și mediul de afaceri.

Țara noastră a înregistrat, de asemenea, un punctaj scăzut in privința mediului de afaceri (locul 95) reflectând astfel dificultățile întâmpinate în deschiderea unei firme, nivelul de reglementare, legislația privind drepturile de proprietate și a contractelor, fiscalitatea și protecția investitorilor.

Conform studiului, România nu a obținut un punctaj satisfăcător nici la sectorul financiar (locul 93), acest indicator măsurând în principal eficiența finanțării companiilor și întreprinzătorilor.

Sectorul guvernamental reprezintă pilonul cel mai slab al României din perspectiva indicelui de adaptabilitate la schimbare, la care țara se situează pe locul 86, în special datorită slabei planificări strategice a guvernului, dar și datorită administrării fiscale și bugetare deficitare.

România ocupă o poziție slabă în clasament și la capacitatea de reacție la schimbările de mediu și climatice precum și în privința siguranței alimentare și securității energetice. Romania prezintă semne de ameliorare la indici precum birocrația, politici pozitive de reglementare și un cadru macroeconomic mai stabil, la care se situează aproape de o poziție medie în cadrul clasificării.

“Studiul CRI arată că nu există principii absolute atunci când este vorba de adaptabilitate la schimbare. Bunăstarea unei țări este cu siguranță un factor major, dar multe țări compensează lipsa de prosperitate cu o guvernanță robustă, o bază socială solidă și un mediu de afaceri pozitiv”, spune Șerban Toader, Senior Partner, KPMG în Romania.

Top 10 ţări adaptabilitatea la schimbare:

1. Singapore
2. Elveția
3. Hong Kong
4. Norvegia
5. Emiratele Arabe Unite
6. Noua Zeelandă
7. Qatar
8. Danemarcs
9. Suedia
10. Finlanda

O serie de țări cu venituri mai mici au înregistrat performanțe bune în CRI, demonstrând că beneficiile unor politici și investiții eficiente pot compensa nivelele reduse de prosperitate. India a înregistrat una dintre cele mai importante schimbări în clasamentul CRI din 2013 (a urcat 17 locuri), ceea ce, după cum arată Indicele, reflectă un mediu de afaceri mult îmbunătățit.

“Ne aflăm într-un context complex de tendințe globale în accelerare, concurență maximă pe piețele internaționale, riscuri regionale agravate și de criza identitară prelungită a României”, a spus Daniela Nemoianu (foto), Executive Partner, KPMG în România

Aceasta a explicat că lipsa de viziune sistemică integrată, cultura imediatului, corupția, decalajele acumulate și restrângerea capacității administrative indică necesitatea stringentă a conturării și calibrării unui Proiect de Țară, a unei direcții și a unor priorități strategice care să țină cont de valorile naționale și de interesele țării.

 

 

Citiți și despre: