Trăim cu adevărat în era inovaţiei? Se pare că în perioada comunistă românii erau mai inventivi

08.09.2015

Cu toate că avem impresia că trăim în era inovaţiei şi a cercetării, în timpul comunismului acest segment era mult mai dezvoltat. Astfel, comuniştii se pricepeau mai bine decât capitalişti în acest sector, care este considerat esenţial pentru business, în general, potrivit unei analize KeysFin, care are la bază datele oficiale din ultimii 50 de ani în ceea ce priveşte inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale.

„Interesant este că, deşi avem senzaţia că trăim într-o epocă a inovaţiei şi cercetării, suntem cu mult în urma tovarăşilor de pe vremea lui Ceauşescu. În ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate. Privind în oglindă, în cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie”, au explicat specialiştii KeysFin.

În plus, este tulburător faptul că anul trecut am avut mai puţine brevete de invenţie decât în anul 1920, statistica relvând o situaţie care trebuie să ne pună pe gânduri.

“La capitolul inovaţie, am ajuns să punctăm comercial mai prost decât acum 95 de ani, la doi ani distanţă de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamaţii comunişti au ştiut să exploateze mai bine creierile românilor în interes de business decât au făcut-o capitaliştii, în ultimii 25 de ani”, afirmă experţii KeysFin.

Astfel, pe măsură ce ne-am adâncit în libertatea economică, românii au inovat tot mai puţin, iar importul de tehnologie şi mărci din Occident au luat locul cercetării tradiţionale.

S-a ajuns, prin urmare, să importăm mai mult decât producem şi să depindem de ce ne oferă străinii.

În 1990 erau înregistrate 3081 cereri de brevete şi erau aprobate 1428, iar un deceniu mai târziu, numărul lor scădea la o treime. În 2014, acestea abia depăşeau 1000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate.

Una din cauze

Laura Leonte, avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și consilier în proprietate industrială, partener în cadrul societății de avocați Postu Leonte & Asociații SCA, spune că una din cauze o reprezintă şi migrarea activității creative în afara României.

“Rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să își protejeze invențiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaționale cu activitate pe piața comunitară aleg să își protejeze invențiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete și nu de OSIM”, afirmă expertul de la Postu Leonte & Asociații SCA (www.postuleonte.ro).

Conform studiului, s-a ajuns ca anul trecut, din totalul de 2981 de brevete aplicabile în ţara noastră, 2661 erau înregistrate la nivelul Uniunii Europene şi numai 320 la noi în ţară, prin OSIM. În urmă cu 13 ani, raportul era altul: 755 inregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul European.

„Cei 25 de ani de capitalism au reuşit să îngroape un sector, cel al cercetării, care în trecut producea soluţii pentru economia românească. Ne bazăm, în prezent, mai mult pe realizările personale decât pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare”, afirmă experţii.

Afacerile de succes

Trebuie remarcat şi alt aspect important, relevat de datele statistice analizate de KeyFin.

“Cultura de business la români este în continuare deficitară. N-am înţeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienţi, şi să ştii să îţi protejezi inovaţia. Aşa se explică şi faptul că în România există cele mai multe firme în insolvenţă şi faliment din regiune şi că business-ul cu pedigree românesc întârzie să îşi asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă şi prea puţine produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei”, au mai spus analiştii Keysfin.

Cu toate acestea, există semnale pozitive care arată că situaţia are şanse să se redreseze, existând cerere pe partea de asistenţă juridică pentru obţinerea brevetelor.

“Avem clienți care ne solicită chiar și dincolo de asistența juridică în privința obținerii brevetelor de invenție, a înregistrării de mărci și a protejării proprietății intelectuale în general. Aceștia vor consiliere în vederea obținerii de finanțare pentru activitatea de creație. Este îmbucurător că românii sunt interesați să scrie cât mai bine proiectele pentru obținerea de fonduri nerambursabile acordate pe linie națională.  Și mai îmbucurător este că românii încep să mizeze pe dimensiunea transnațională a ideilor creative pe care le dețin și doresc să obțină finanțare în cercetare și inovare prin fondurile gestionate direct de instituțiile Uniunii Europene, fie prin participarea la procedurile de achiziție publică lansate de acestea, fie prin obținerea de granturi pentru proiecte de cercetare și inovare”, a afirmat avocatul Laura Leonte.

Cât costă înregistrarea unei invenţii?

Specialiştii KeyFin mai arată că taxele pentru o înregistrare de marcă în Europa pornesc de la 900 de euro. Aceată sumă este estul de mare, care descurajează inventatorii. În schimb, la OSIM, taxele pleacă de la 200 de euro.

“Cred că cel mai important este să conștientizezi valoarea brandului tău – ce nu poate fi protejat legal decât prin înregistrarea mărcii și să începi de undeva”, susţin experţii.

 

 

Citiți și despre: