Un nou record: Noul Cod al Insolvenţei – în vigoare numai şapte zile

21.11.2013

Guvernul României a adoptat recent ordonanţa de urgenţă privind noul Cod al Insolvenţei, scopul acestuia fiind unificarea prevederilor legislaţiei insolvenţei şi înlesnirea executării silite de către creditori a creanţelor societăţilor româneşti aflate în insolvenţă.

Această ordonanţă de urgenţă a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 4 octombrie 2013 şi a intrat în vigoare la data de 25 octombrie 2013.

Cu toate acestea, a fost atacată la Curtea Constituţională a României, care a concluzionat că modul în care a fost adoptată – respectiv prin ordonanţă de urgenţă – a fost neconstituţional, întrucât nu exista nicio urgenţă reală care să justifice “zelul legislativ” al Guvernului.

Astfel, aplicarea noului Cod al Insolvenţei a fost suspendată imediat după publicarea hotărârii Curţii Constituţionale, la data de 1 noiembrie 2013. Prin urmare, noul Cod al Insolvenţei a fost în vigoare numai 7 zile.

“Este totuşi de aşteptat ca actuala coaliţie de guvernare să treacă prin Parlament o lege care să reia în mare măsură prevederile Codului Insolvenţei. Astfel, modificările aduse de noua legislaţie rămân relevante”, a declarat Radu Diaconu, manager şi avocat în cadrul EY România

Conform lui, prevederile defunctului Cod al Insolvenţei permiteau autorităţilor fiscale să execute silit creanţele născute după deschiderea procedurii insolvenţei, afectând astfel considerabil protecţia oferită societăţilor aflate în insolvenţă.

De asemenea, durata planului de reorganizare se reducea la un an (de la 3-4 ani), făcând reorganizările judiciare practic imposibile, iar planul de reorganizare trebuia aprobat de creditorii care deţineau minim 50% din valoarea creanţelor împotriva unei societăţi aflate în insolvenţă (această condiţie reprezintă o noutate pentru sistemul românesc al insolvenţei).

“Judecătorul-sindic putea desemna un administrator judiciar provizoriu pe baza ofertelor depuse la dosarul instanţei de către diverşi administratori judiciari. Se dorea astfel eliminarea situaţiei des întâlnite în practică în care o societate care solicita deschiderea procedurii insolvenţei avea dreptul de a desemna un administrator judiciar provizoriu (care nu atrăgea răspunderea administratorilor societăţii aflate în insolvenţă)”, a explicat Radu Diaconu.

Potrivit reprezentantului EY România, instituţiile financiare internaţionale solicită de mai mult timp o reformă a sistemului românesc al insolvenţei. “În consecinţă, este doar o chestiune de timp până când eroarea procedurală a utilizării unei ordonanţe de urgenţă va fi rectificată şi o lege cu prevederi similare va fi adoptată. Rămâne de văzut dacă noua legislaţie va aduce într-adevăr mult dorita reformă a sistemului românesc al insolvenţei”, a încheiat Radu Diaconu.

Citiți și despre: