Viitorul fondurilor europene

01.09.2014

România, între nereguli și absorbție redusă a fondurilor UE. Începând cu acest an, țara noastră poate absorbi fonduri europene în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro. Suma de bani este destinată atât românilor care vor să-și înființeze o afacere sau care vor să dezvolte societățile pe care le-au deschis deja, cât și pentru instituțiile publice, ce doresc să realizeze proiecte potrivite finanțărilor. Cei 40 de miliarde de euro sunt la dispoziția românilor până în anul 2020.

Proceduri

În timp ce mulți se plâng că modalitatea prin care fondurile europene pot fi accesate este foarte complicată și necesită o perioadă lungă de cercetare, în care toate documentele obligatorii să fie adunate, mulți specialiști au început să ofere consultanță celor ce își doresc fonduri nerambursabile. Nemulțumirile celor în cauză au ajuns și la autorități, astfel că responsabilii de managementul fondurilor au promis simplificarea procedurilor pentru accesarea banilor. Așadar, în viitor cei care vor să pornească sau să își consolideze o afacere cu ajutorul banilor UE vor putea obține mult mai rapid o finanțare, comparativ cu pașii ce trebuiau urmați până acum.

Primele propuneri

Primele propuneri, pentru atragerea fondurilor europene structurale și de investiții în perioada 2014 – 2020, au fost deja trimise Comisiei Europene de către Ministerul Fondurilor Europene la începutul lunii august. Este vorba despre: Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate și Programul Operaţional Asistenţă Tehnică. Programul Operaţional Capital Uman presupune 4,22 miliarde de euro, sumă de bani destinată proiectelor ce vor încuraja ocuparea și mobilitatea forței de muncă, mai ales rândul tinerilor. Programul Operaţional Competitivitate are alocate fonduri de aproximativ 1,33 miliarde de euro și este destinat susținerii cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, dar şi pentru îmbunătăţirea utilizării, calităţii şi accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor. Nu în ultimul rând, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică are alocate fonduri în valoare totală de 221 milioane de euro. Banii sunt destinați proiectelor pentru sprijinirea orizontală în utilizarea fondurilor europene structurale și de investiţii.

“Trimiterea versiunilor oficiale a trei programe operaţionale dintre cele patru pe care le va coordona Ministerul Fondurilor Europene în perioada 2014 – 2020 reprezintă un nou pas important pentru atragerea viitoarelor finanţări. Mizăm pe reacţia rapidă a Comisiei Europene şi în privinţa acestor documente de programare. Dacă vom primi propuneri şi sugestii de la Comisie, acestea ne vor ajuta să îmbunătăţim calitatea documentelor în scopul utilizării cât mai eficiente a fondurilor alocate ţării noastre. În paralel, lucrăm la primele proiecte de ghiduri, care vor fi publicate în această toamnă”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. 

Rapoarte 

Țara noastră a absorbit cele mai reduse fonduri europene, pe cap de locuitor, în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada cuprinsă între anii 2014 și 2020. Este vorba de 164 de euro pe locuitor, pe an, sumă foarte mică dacă este comparată cu situația din Slovacia, Ungaria, Cehia, Polonia sau Croația, arată un raport recent realizat de Erste Bank.

În timp ce totalul fondurilor europene pentru cele șase state de mai sus se ridică la 167,1 miliarde euro pentru perioada menționată, Polonia a reușit să obţină aproape jumătate din această sumă, mai exact 77,6 miliarde euro. România poate accesa finanţare de 22,9 miliarde euro, Cehia şi Ungaria fiecare câte 21,9 miliarde euro, Slovacia 13,9 miliarde euro, iar Croaţia 8,6 miliarde euro (5,1%). Pe cap de locuitor, fondurile cele mai mari sunt deținute de Slovacia, cu 369 euro, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia (299 euro), Croaţia (289 euro) și Polonia cu 288 euro, pe cap de locuitor. Pe ultimul loc este țara noastră cu doar 164 euro.

Potrivit aceluiași raport realizat de Erste Bank, România are cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectoare precum educație, cercetare și dezvoltare.

În tot acest timp, România are și una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a fondurilor europene, în perioada 2007 – 2013.

„Bilanţul slab al României în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa experienţei şi de slaba performanţă a administraţiei publice. Cu toate acestea, România încă mai are posibilitatea să îşi îmbunătăţească acest bilanţ datorită «regulii N+3», care pune la dispoziţia ţării încă trei ani pentru a cheltui banii alocaţi pentru perioada anterioară”, a declarat Jan Jedlička, şeful Biroului UE al Česká Spořitelna şi autorul raportului Erste Bank. 

Nereguli 

În timp ce posibilii beneficiari ai fondurilor europene sunt nemulțumiți de faptul că proiectele pentru a accesa banii sunt prea stufoase, clasamentele oficiale ale autorităților arată că România este pe primele locuri în topul țărilor cu cele mai multe nereguli în cheltuirea banilor primiți.

Cel mai recent raport întocmit de Comisia Europeană pentru anul 2013 arată că țara noastă este printre statele unde există un nivel ridicat de fraudă privind fondurile nerambursabile. Numărul de cauze, catalogate ca fiind frauduloase, este de 109 pentru România. Singura țară unde numărul este mai ridicat e Italia. Vecinii de la sud de Dunăre sunt și ei în top. Astfel că în Bulgaria au fost înregistrate 97 de nereguli.

Din pricina acestor fraude, țara noastră a avut corecţii financiare de 285 de milioane de euro în anul 2013, corecții în creştere faţă de 2012. Cele mai multe corecții au fost la proiectele destinate agriculturii (60), urmate de cele destinate politicii de coeziune (23) și alte 26 la cele de preaderare. Suma totală de bani se ridică la 36,5 milioane de euro.

Potrivit datelor oficiale, România a absorbit fonduri europene de peste 5,5 miliarde de euro, pe parcursul anului trecut.

 

Citiți și despre: