Zăcământul de aur de la Certej

01.08.2017

Acesta ar putea deveni prima exploatare de aur din România cu cianuri. Controversa în jurul zăcământului de aur de la Roşia Montană este binecunoscută, precum este şi potențialul dezastru ecologic posibil declanşat de începerea exploatărilor. În România mai există însă un caz similar, mai puțin mediatizat – este vorba de zăcământul de aur de la Certej, din judeţul Hunedoara.

Țara noastră deţine rezerve de aur unice la nivel mondial, formate din cel puțin opt zăcăminte de talie mare, evaluate la o valoare de 54 de miliarde de dolari. La Certej există un zăcământ de 63,5 tone de aur și 375 de tone de argint, doar valoarea aurului din acest zăcământ fiind estimată la 1,3-1,9 miliarde de dolari.

Zăcământul de aur de la Certej deţine 63,5 tone de aur și 375 de tone de argint, valoarea lui fiind estimată la 1,3-1,9 miliarde dolari

 Prima exploatare de aur cu cianuri din România

 La fel, este mai puțin știut faptul că mina de aur de la Certej ar deveni prima exploatare auriferă cu cianuri deschisă în țara noastră. Proiectul minier este deținut de Eldorado Gold, prin subsidiara sa numită Deva Gold, și se află în etapa de construcție a minei, conform Mining Watch.

Mina de la Certej, cu o producţie anuală estimată la 3 milioane de tone de minereu, prevede tăierea a 187 de hectare de pădure pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare.

Amprenta proiectului din județul Hunedoara este de 456,2 hectare, suprafaţă acoperită la ora actuală de păduri, pajiști, terenuri arabile şi de zone cu locuințe. În plus, conform sursei citate, o mare parte din proiectul aurifer de la Certej este localizată în situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munții Metaliferi.

În imediata apropiere a proiectului minier, Eldorado Gold deține alte patru perimetre miniere –  Băița-Crăciunești, Certej Nord, Troița Pițiguș și Mireș. Din punct de vedere topografic, toate aceste perimetre sunt perfect apropiate, reprezentând o suprafață cumulată de 4.865 de hectare, suprafață ce o depășește de două ori pe cea a concesiunii de la Roşia Montană.

Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) și compania de stat Minvest Deva (20%)

Din datele tehnice ale companiei Eldorado Gold, conform Mining Watch, reiese că cele patru perimetre adiacente nu sunt destinate pentru a deveni proiecte miniere separate, fiind de fapt etape de extindere a proiectului minier iniţial de la Certej. Exploatarea acestor zăcăminte urmează să folosească aceeași infrastructură tehnologică ca la Certej.

Proiectul minier cu cianuri de la Certej a primit acordul de mediu nr. 8 din 5.07.2012, revizuit la data de 28.11.2013 de către Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara.

Decizie judecătorească

 În plus, pe 21 iulie 2016, Tribunalul Cluj a admis cererea rețelei Mining Watch România, formulată prin asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, prin care se cerea instanței suspendarea efectelor juridice ale autorizației de construire pentru organizarea de șantier aferentă iazurilor de decantare ale minei Certej.

Autorizația de construire a fost emisă în februarie 2015 de Primăria Certeju de Sus. Această autorizaţie a constituit o a doua încercare eșuată a companiei Deva Gold de a demara anumite lucrări de organizare de şantier la proiectul minier. În 2014, Deva Gold obţinuse, de la aceeaşi primărie, o autorizaţie pentru organizarea de şantier a întregului proiect minier, dar care a fost la rândul ei atacată în contencios administrativ de către Prefectul Judeţului Hunedoara, fiind anulată definitiv de instanţă.

Hotărârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul pronunțării, iar recursul nu suspendă efectele sentinței – autorizația rămâne suspendată până la soluționarea unui eventual recurs de către Curtea de Apel Cluj.

Autorizația de Construire care permitea Deva Gold să îşi organizeze şantierul pentru a putea ulterior construi iazurile de decantare nu mai poate produce efecte juridice

Ulterior, asociațiile de mediu au tot făcut plângeri privind faptul că, la Certej, compania canadiană sfidează justiția și continuă organizarea șantierului unde va avea loc exploatarea zăcământului de aur.

Anchetă parlamentară la Certej

 Pe data de 19 iunie, anul curent, o delegație formată din patru senatori s-a deplasat la Certej pentru a investiga neregulile sesizate de Mining Watch România cu privire la avizarea proiectului minier.

Vizita membrilor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupție și petiții a Senatului vine după ce asociația a înregistrat o petiție care semnalează o serie de ilegalități, precum evaluarea fragmentată a impactului de mediu pentru perimetrele miniere deținute de Deva Gold sau tăierea etapizată a unei păduri de 165 de hectare, fără a respecta prevederile Codului Silvic.

Comisia parlamentară s-a întâlnit atât cu reprezentații Mining Watch, cât și cu șefii instituțiilor deconcentrate din Hunedoara. De asemenea, la acea dată au fost audiați primarul comunei Certeju de Sus, şefii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), Gărzii de Mediu, Gărzii Forestiere, Serviciului de Gospodărire a Apelor şi a Inspectoratului de Stat în Construcţii Hunedoara.

Rezultatele anchetei parlamentare vor fi anunțate sub forma unui raport care va fi publicat, cel mai probabil în luna septembrie.

Dezastrul de la Certej

 Începerea exploatării de aur ar putea începe chiar dacă în anul 1971, la Certej a avut loc unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din lume.

Mai exact, dezastrul de la Certej a avut loc pe data de 30 octombrie 1971, la ora 4:55 dimineața, fiind provocat de ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej.

Valul acid de steril a măturat și a ras de pe fața pământului într-un sfert de oră șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale, iar 24 de gospodării au fost distruse sau avariate.

Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți.

Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a avut efecte devastatoare asupra oamenilor care locuiau în zona respectivă, precum și asupra mediului înconjurător.

 

 

Citiți și despre:

  • CE Oltenia susține siguranța SENCE Oltenia susține siguranța SEN “În România este necesară o dezvoltare prudentă a energiilor regenerabile, cu accent pe biomasă”. Cele mai importante investiții recente, derulate de Complexul Energetic Oltenia, au fost direcționate spre […]
  • Ce riscuri implică mineritul cu cianură?Ce riscuri implică mineritul cu cianură? Din 2006 cianura nu mai este folosită în minerit în România, însă nu este interzisă printr-o lege. În România, în ultimii 10 ani, s-a discutat extrem de mult despre utilizarea cianurii în minerit, însă nu s-a […]
  • Topul celor mai scumpe metale din lumeTopul celor mai scumpe metale din lume Cel mai scump metal ajunge la uimitorul preț de 30 milioane dolari pentru un singur gram. Probabil că percepția generală este că aurul sau platina sunt cele mai scumpe metale din lume, această percepție având […]
  • Prețul exploatării diamantelorPrețul exploatării diamantelor Cele mai mari mine de diamante şi aur se regăsesc în ţările Africii Centrale şi de Sus. Bijuteriile sunt apreciate de toate femeile, mai ales dacă este vorba despre diamante sau dacă acestea sunt […]
  • GP Sofa, design italian la prețuri competitiveGP Sofa, design italian la prețuri competitive Mobila produsă de GP Sofa este comercializată pe teritoriul a patru continente. Înființată în anul 2001, pornind de la ideea lui Giuseppe Pavone, care a găsit combinația ideală între design italian și preț […]