Zăcământul de la Rușchița, sursa principală de extragere a marmurei în România

01.07.2017

România deţine 15 milioane de metri cubi de marmură care poate fi explorată. Când vine vorba de marmură, tendința generală este aceea de a o asocia cu luxul. Având în vedere domeniile în care era utilizată, pe de o parte, cât și faptul că este vorba de o rocă obţinută prin metamorfoza calcarului, deci într-o perioadă foarte îndelungată de timp, pe de altă parte, este oarecum normal să percepem marmura ca pe un material nobil.

Marmura poate avea diverse culori, nuanţe care se datorează impurităţilor pe care le conţine, însă culorile comune de marmură sunt cea albă, cenuşie, roşie sau neagră.

Marmura este foarte răspândită în Europa, iar țara care deține de departe cele mai mari rezerve naturale de marmură este Italia, prezentă în Munţii Alpi. Mai exact este vorba de marmura bine-cunoscută încă din Antichitate sub numele de marmură de Carrara. În Munţii Alpi se regăsesc diferite tipuri de marmură, de la cea de culoare albă, alb-albăstruie, la cea de culoare neagră, verde sau de culoare roşie.

La nivel european, cea mai apreciată marmură este cea de Carrara (Italia), faimoasă pentru culoarea sa alb – pur sau gri-albăstruie

Per total, ţara noastră deţine nu mai puţin de 25 de zăcăminte de marmură, cu 37 milioane metri cubi, din care rezerva exploatabilă este de 15 milioane metri cubi în 16 zăcăminte.

În România, cea mai importantă sursă din care se extrage marmura este reprezentată de zăcământul de la Rușchița (marmură de Rușchița) din judeţul Caraş-Severin.

O placă de marmură, de dimensiuni medii, de aproximativ 40 cm pe 60 cm are un preţ cuprins între câţiva lei şi câteva sute de lei, în funcţie de calitatea dată de rezistenţa ei

La ora actuală, marmura de la Ruşchiţa se exploatează în două cariere – cariera Veche-Gropan și Cariera Nouă din Dealul lui Ionel.

Din marmura de la Ruşchiţa s-au realizat o serie de construcții remarcabile, printre care se numără Palatul Băncilor din Viena, în timpul Imperiului Austro-Ungar, precum şi restaurarea renumitul Dom din Milano. Pe lista clădirilor prestigioase la care s-a folosit marmura extrasă de la Ruşchiţa se mai află Casa Poporului din Bucureşti, Palatul Parlamentului din Budapesta, Muzeul de Artă Contemporană, Palatul Telefoanelor, dar și lucrări efectuate în regim privat – Casa Capșa din Bucureşti, Hotelul Marriott, vila sultanului din Brunei şi chiar vila din Monte Carlo a pilotului de Formula 1 Michael Schumacher.

Vulturul din Biroul Oval de la Casa Albă, unul dintre simbolurile Statelor Unite, a fost sculptat în marmură albă extrasă de la Rușchița

Procesul de extragere a marmurei

Marmura nu este simplu de extras, fiind nevoie de operaţiuni speciale, întrucât nu se pot folosi explozibili, precum se face în cazul carierelor tradiţionale de piatră. Aşadar, extracția marmurei necesită o atenţie deosebită, întrucât este foarte casabilă. În plus, plăcile de marmură nu se pot tăia în foi de dimensiuni egale.

Mai exact, cu ajutorul unor maşini de precizie ridicată, sunt tăiate o serie de şanţuri în stânca de marmură, sub jet de apă. După aceea, utilizând o serie de pene şi alte maşini speciale, se desprind blocuri de marmură care ulterior sunt detașate folosind o serie de fierăstraie, până se obţine dimensiunea dorită.

Redevenţe pentru marmură

Conform Legii minelor, redevenţa minieră pentru extragerea de marmură în România este reprezentată de echivalentul în lei a 3,75 euro pe unitatea de producţie minieră pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale. Aceasta se stabileşte la eliberarea permisului de exploatare.

Redevenţa ce revine statului pentru marmura extrasă este de  3,75 euro pe unitatea de producţie minieră

Marmura românească de la Ruşchiţa

Marmura de la Ruşchiţa este cunoscută încă din jurul anului 1800, din datele istorice reieșind că în anul 1883 a devenit funcționabilă Cariera Veche de la Ruşchiţa.

Piatra de temelie a firmei Marmosim a fost pusă în ultima jumătate a secolului al XIX-lea, când a început exploatarea în cariera de marmură de Ruşchiţa. Cariera Veche a fost operativă încă din 1883.

După aceea, în prima jumătate a secolului 19 compania Marmosim a început exploatarea în carieră a marmurei Ruşchiţa, iar începând cu 1960 a fost înfiinţată fabrica din Simeria care prelucra la standarde ridicate blocurile de marmură şi travertin din aceeași zonă.

Fabrica de marmură a aparţinut statului român până în anul 1998, când compania TitanMar a preluat pachetul majoritar de acţiuni, firmă înfiiţată în anul 1994. Atunci, materia primă era furnizată de firma de stat Marmosim . În urmă cu 20 de ani, în urma unei licitații internaționale la care au participat firme din Anglia, Turcia, Grecia și România, Titan Mar a preluat 98% din acțiunile Marmosim SA.

Compania Titan Mar a realizat o serie de investiţii importante pentru cumpărarea de echipamente necesare extracţiei, prelucrării şi depozitării marmurei.

Grupul Titan Mar – Marmosim este liderul de piaţă în domeniul extracţiei şi prelucrării rocilor naturale din ţara noastră

Ultimele date disponibile privind activitatea de extragere a companiei datează din anul 2010, când s-a estimat o producție medie de 189.660 tone de marmură Rușchița pe an și o producție totală de peste 3,2 milioane de tone.

Conform datelor publicate de risco.ro, în 2017, compania a avut o cifră de afaceri de 40,7 milioane de lei şi o pierdere de 4,21 milioane lei, precum şi 120 de angajaţi.

Deşi în perimetrul exploatării de marmură de la Rușchița, peisajul natural a fost degradat, compania este preocupată de asemenea de micșorarea impactului pe care activitățile de exploatare le au asupra mediului.

 

 

Citiți și despre:

  • Potențialul turismului balnear al RomânieiPotențialul turismului balnear al României Vacanțele balneomedicale: destinate relaxării, dar și sănătății. Turismul balnear sau curele balneomedicale sunt considerate a fi forme speciale ale turismului, practicate de aceia care vor să rezolve o […]
  • Aurul, una dintre cele mai sigure investițiiAurul, una dintre cele mai sigure investiții Prețul aurului a depășit 1.300 dolari uncia, anul acesta. Anul acesta prețul aurului a depășit 1.300 de dolari uncia, iar analiștii spun că acest metal prețios este una dintre cele mai sigure investiții, în […]
  • ASPAPLAST – o analiză a industriei de prelucrare a maselor plasticeASPAPLAST – o analiză a industriei de prelucrare a maselor plastice ASPAPLAST susține sectorul de activitate atât prin evenimente de profil, cât și prin consultanță de specialitate. Cu o vechime de 23 de ani, Asociația Prelucrătorilor de Mase Plastice din România este singura […]
  • O afacere de succes: salcia energeticăO afacere de succes: salcia energetică Energia verde este un domeniu atractiv pentru investitori. Energiile regenerabile reprezintă un domeniu extrem de atractiv pentru oamenii de afaceri, în condițiile în care costurile de producție nu sunt […]
  • Potențialul minier în RomâniaPotențialul minier în România Exploatările miniere în pauză, în timp ce investitorii străini vor să demareze proiecte în România. Potențialul resurselor minerale în România este mai mult decât ridicat. Specialiștii spun că țara […]