Zăcămintele de sare ale României

01.04.2018

Şapte saline din ţara noastră dețin peste 12 miliarde de tone de sare, cantitate ce poate asigura necesitățile României pentru câteva sute bune de ani. Una dintre cele mai mari bogăţii ale României este sarea, o substanţă minerală de care atât omul, cât şi alte vieţuitoare au nevoie pentru a supravieţui. Descoperită încă din Neolitic, sarea a fost utilizată, în cea mai mare măsură, în alimentaţie. În ţara noastră, exploatarea sării a început încă de pe vremea dacilor, iar după cucerire romană explorarea s-a făcut cu acelaşi interes ca explorarea aurului sau a argintului. În general, sarea era extrasă pentru consumul propriu sau pentru exportul în alte provincii romane care nu deţineau astfel de zăcăminte.

Saline deschise încă de pe vremea romanilor

Urme ale salinelor romane se regăsesc şi la Ocna Sibiu, Ocna Mureş, Cojocna, Sic, Ocna Dej, Domneşti, Martiniş şi Ocnele Mari. În plus, în acea vreme s-au extras cantităţi uriaşe de sare şi de la Turda, ulterior extragerea sării fiind extinsă şi la Ocna Sugatag.

Romanii au mai exploatat sarea şi pe râul Someş la Mănăștur, Bata, Reţeag, Ciceu, Cristur, Arpaş şi Beclean, în special, întrucât în aceste localităţi sarea se afla la adâncimi extrem de mici – în jur de 3 metri.

În secolul al XII-lea, explorarea sării a cunoscut o creştere impresionantă, existând documente care atestă exploatarea unor ocne în Transilvania şi Maramures – Turda, Rona, Ocna Şugatag, Ocna Dej, Cojocna şi Ocna Sibiului

În Transilvania, cele mai importante saline existau la Turda, Ocna Dej, Sic, Cojocna, Ocna Sibiului, iar în Maramureș la Rona, Ocna Șugatag, Vasc, Hust, Ticeu și altele. În Țara Românească sunt cunoscute salinele de la Ocnele Mari, Ocnele Mici, Telega și Ghiţioara, iar în Moldova Salina Trotuș.

Mai târziu, în secolul al XVII-lea, intră în exploatare și alte saline precum cele de la Praid, Vișeu sau Câmpulung.

La finele secolului al XVIII-lea, în Transilvania se produceau anual 100.000 de tone de sare din salinele Turda, Cojocna, Ocna Dej, Ocna Sibiu, Sic și Praid, conform datelor Asociaţiei Generale a Inginerilor din România – AGIR

În epoca modernă, apar noi ocne: Cacica (judeţul Suceava) şi Doftana (judeţul Prahova). După cel de-Al Doilea Război Mondial, salinele din România au fost modernizate, aplicându-se tehnologii moderne de producție, de încărcare și transport, astfel că exploatarea se face la cel mai înalt nivel.

La sfârșitul secolului al XX-lea, producția de sare din ţara noastră era de 2 milioane de tone pe an, iar producția de sare în soluție depășea 3 milioane de tone pe an.

Cele mai importante zăcăminte de sare din România

Zăcământul de la Slănic Prahova

Acest zăcământ se află la 34 de kilometri de Ploiești și deţine o suprafață de aproximativ 10 km pătraţi. Sarea regăsită acolo este albă, translucidă, foarte curată, impuritățile argiloase fiind destul de rare.

Zăcământul de la Praid

Zăcământul de sare de la Praid face parte din numeroasele masive care se regăsesc în regiunea de est a Depresiunii Transilvaniei. Această salină e găsește la 6 km de Sovata, pe malul Târnavei Mici, și deţine o rezervă foarte mare de sare, fiind considerat printre cele mai importante zăcăminte de sare din Europa, căruia nu i s-a determinat încă adâncimea reală.

Zăcământul de la Praid este considerat printre cele mai importante zăcăminte de sare din Europa

Zăcământul de la Târgu Ocna

Exploatarea sării de la Tg. Ocna  este una dintre cele mai vechi, datând din vremuri preistorice. De-a lungul pârâului Vilcicase se regăsesc patru linii masive de sare, având o lungime de 5 – 6 km și o lățime de 800 – 1.200 m. Aceste masive sunt Fetele Târgului – Pârâul Adânc, masivul salinelor Tg. Ocna, Gura Slănicului – Valea Cărbunarului şi Valea Ocei.

Zăcămintele de la Ocnele Mari – Ocnița

Sarea din acest zăcământ este una mai slabă calitativ, fiind impurificată cu argile, ghips și anhidrit. Masivul de sare de din judeţul Vâlcea a fost exploatat din vremuri străvechi, unele urme ale vechilor explorări regăsindu-se și în prezent în jurul actualelor exploatări. Masivul de sare de la Ocnele Mari – Ocnița deţine o lungime de 4 km, o lățime de 1 km, iar grosimea maximă este de 470 de metri.

Salina Cacica

Zăcământul de sare de la Cacica, judeţul Suceava, are o atestare documentară de peste 200 de ani, fiind situat pe fractura marginii externe a Flișului Carpaților. Descoperirile arheologice din 1989 de la Cacica au atestat că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare din Europa.

Zăcământul de la Ocna Mureș

Masivul de sare de la Ocna Mureș se află în lunca Mureșului și se prezintă sub formă unui stâlp vertical de sare, fiind exploatat până la o adâncime de 1.800 m.

Zăcământul de la Ocna Dejului

Zăcământul de sare de la Ocna Dejului nu a fost supus unei tectonizări puternice, așa cum este cazul altor zăcăminte de sare din țară noastră. Masivul de sare are o lungime de aproape 3.500 metri și o lățime de 1.500 metri.

Aceste șapte zăcăminte se află şi la ora actuală în exploatare şi dețin peste 12 miliarde de tone de rezerve geologice totale de sare gemă, cantitate care poate asigura necesitățile României pentru câteva sute bune de ani

Salrom – singurul producător de sare din România

Salrom (Societatea Națională a Sării) este singurul producător de sare din România. Compania este o societate pe acţiuni cu capital majoritar de stat (51%), capitalul privat fiind deținut de către Fondul Proprietatea SA (49%). Răspândirea relativ largă a zăcămintelor de sare pe teritoriul României  a dus la apariţia şi dezvoltarea celor șapte exploatări miniere ce au devenit ulterior și sucursale ale Salrom SA – Slănic, Râmnicu Vâlcea, Salina Târgu Ocna, Salina Praid, Salina Cacica Salina Ocna Dej, Salina Ocna Mureș.

În cinci dintre acestea – Salina Praid, Salina Târgu Ocna, Salina Slănic  Prahova, Salina Cacica, E.M. Vâlcea  –  societatea a inițiat sau dezvoltat  obiective cu caracter turistic și balnear, în timp ce la Ocna Dej și Ocna Mureș, preocuparea principală a rămas extragerea și valorificarea sării.

În prezent, producţia de sare a României se situează în jurul valorii de 2 milioane de tone, în vreme ce în anul 1989 a fost de 5 milioane de tone

Principalul cumpărător al sării geme este Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi din România, pentru care iarna sunt livrate în fiecare zi 1.000-1.500 de tone.

Circa 70 % din producția de sare de la Târgu Ocna este destinată industriei, în timp ce sarea sub formă de soluție, extrasă prin intermediu sondelor, ajunge la Chimcomplex. Alte saline din România, unde produsele extrase sunt folosite ca materie primă pentru combinatele chimice, sunt la Salinele Ocna Mureș și Râmnicu Vâlcea.

Sarea de masă produsă de Salrom în România este concurată pe plan intern de sare mai ieftină, dar şi de mai proastă calitate din Ucraina, precum și de sarea de mare adusă din Egipt și Tunisia

Salrom deține circa 60% din piața sării de drumuri din Ungaria, 40-50% din piața de profil a Slovaciei și 30% din cea din Serbia.

Ultimele date disponibile arată că Societatea Națională a Sării SA a înregistrat, în 2015, o cifră de afaceri netă în valoare de 297,1  milioane de lei, în scădere cu 1,48% față de anul anterior și un profit net de 30,1 milioane, în creștere cu 90%. În plus, Salrom are aprobat pentru 2018 un plan de investiţii de 54 milioane de lei, în creştere faţă de anii precedenţi (35 de milioane de lei în 2017), potrivit unui comunicat al companiei.

 

 

Citiți și despre:

  • Prețul exploatării diamantelorPrețul exploatării diamantelor Cele mai mari mine de diamante şi aur se regăsesc în ţările Africii Centrale şi de Sus. Bijuteriile sunt apreciate de toate femeile, mai ales dacă este vorba despre diamante sau dacă acestea sunt […]
  • Evenimentul România Durabilă – AgriBusiness are loc pe 7 noiembrieEvenimentul România Durabilă – AgriBusiness are loc pe 7 noiembrie Marţi 7 noiembrie, începând cu ora 8.30, are loc evenimentul România Durabilă - AgriBusiness "Contribuţia agriculturii la viitorul model economic românesc", în cadrul Academiei de Studii Economice - Aula […]
  • România, printre primii producători de sare la nivel european, susține SalromRomânia, printre primii producători de sare la nivel european, susține Salrom Societatea Naţională a Sării S.A. – Salrom - continuă modernizarea şi amenajarea “palatelor de sare”. România este unul dintre cei mai vechi și importanți producători de sare din lume. Exploatarea sării este […]
  • Potențialul minier în RomâniaPotențialul minier în România Exploatările miniere în pauză, în timp ce investitorii străini vor să demareze proiecte în România. Potențialul resurselor minerale în România este mai mult decât ridicat. Specialiștii spun că țara […]
  • Viitorul salinelor din RomâniaViitorul salinelor din România Societatea Națională a Sării investește în exploatarea eficientă a patrimoniului existent în scop turistic. România este o țară cu tradiție privind exploatarea sării. În prezent, această activitate este […]